Ce este și cum poate fi folosită inteligența artificială (I)

//Ce este și cum poate fi folosită inteligența artificială (I)

Ce este și cum poate fi folosită inteligența artificială (I)

Conf. univ. dr. Laura Georgescu

Avocat și Expert în legislația muncii

 

Abstract

Artificial Intelligence is one of the topical issues in technology and not only in this area. It has raised, raises and will raise important issues in society and we will all have to learn how to adapt to the new situations that will follow. It is important, first of all, to begin to know what AI really is, how we can use it and under what conditions.

It is very important for people from all areas of activity to explore together, to get informed and adapt new technologies. Research is essential for truly understand how it can work together and what the prospects are with an AI. It will cover all areas of activity, so, education and correlation of information is important.

It is essential to understand that AI will, in a very short time, change our way of life, think and work, regardless field of activity. By understanding these things as quickly as possible, it is very important to adapt the whole society, through legislation, rules and standards to the new challenges that will arise in all professional, social and personal areas.

 

Rezumat

 

 Inteligența artificială (IA) este unul dintre subiectele de actualitate în domeniul tehnologiei, dar și în multe alte zone de interes științific sau cotidian. Ea a ridicat, continuă să ridice și va ridica probleme importante în societate, determinându-ne să învățăm modul în care să ne adaptăm noilor situații ce vor apărea. Pentru început, important este să cunoaștem ce este cu adevărat IA, cum o putem folosi și în ce condiții.

Este foarte important ca oamenii din toate domeniile de activitate să cerceteze împreună, să se informeze și să se adapteze noilor tehnologii. Cercetarea este esențială pentru a putea înțelege cu adevărat cum se poate colabora și care sunt perspectivele atunci când folosim o IA. Practic vorbind, aceasta poate să cuprindă toate domeniile de activitate, însă pentru aceasta este importantă educația în acest domeniu nou, precum și corelarea informațiilor.

Chiar dacă în momentul de față aspectul nu este încă foarte mediatizat, totuși este esențial să înțelegem că într-un timp foarte scurt IA ne va schimba modul de viață, modul în care gândim și modul în care lucrăm, indiferent de domeniul de activitate. Înțelegând cât mai repede aceste lucruri, este foarte important să adaptăm întreaga societate, prin legislație, reguli și standarde la noile provocări ce vor apărea în toate domeniile profesionale, sociale și personale.

 

  1. Ce este IA

IA este definită aparent simplu de către specialiști ca fiind simularea proceselor inteligenței umane de către sistemele informatice. Aceste procese includ învățarea prin obținerea/acumularea informațiilor, funcția rațională folosind reguli pentru a ajunge la concluzii, dar și autocorecția în conformitate cu experiențele anterioare. [1]

IA mai este definită ca fiind studiul „agenților inteligenți”, deci ea este orice sistem care percepe mediul său, este conștient de el și face acțiuni care maximizează șansa de a-și atinge cu succes obiectivele. Termenul inteligență artificială se aplică atunci când o mașină imită funcțiile cognitive pe care oamenii le asociază cu alte minți umane, cum ar fi învățarea și rezolvarea problemelor, a situațiilor și chiar luarea deciziilor. [2]

Așadar, cum am mai spus, IA este un sistem inteligent care învață singur, își dezvoltă singur sisteme de căutare și învățare, poate avea chiar limbaj propriu, își dezvoltă singur rețele neuronale artificiale, își poate scrie propriile programe și nu în ultimul rând, are putere de decizie.

 

  1. Scurt istoric

Bazele ciberneticii au fost puse de un român căruia i-a fost recunoscut foarte târziu acest aport important în domeniul științei. El este renumitul savant Ștefan Odobleja savantul care a revoluţionat ştiinţa enunțând principiile generale care guvernează acele sisteme pe baza cărora el susține că se modelează realitatea, arătând printre altele cum funcționează psihicul uman.

Ideile și principiile care au fost enunțate de Ștefan Odobleja fuseseră publicate cu 10 ani înainte de Norbert Wiener, socotit părintele acestui domeniu, care afirma: „Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, atunci ochii privesc fără să vadă”.

Ștefan Odobleja a stabilit principiile de bază ale ciberneticii prin lucrarea sa „Psihologia consonantistă”, publicată în 1938 la Paris. Ea a fost ignorată în acea perioadă, mai ales datorită izbucnirii celui de Al Doilea Război Mondial.

Știința ale cărei baze au fost puse de Ștefan Odobleja (cibernetica), se ocupa cu studiul efectelor apărute în mașini, organisme vii etc.

Cibernetica, spunea Ștefan Odobleja, „nu este numai o disciplină oarecare, circumscrisă la un domeniu îngust și strict delimitat, ci un complex de discipline născute din psihologie și axate în jurul ei, ramificate din ea ca ramurile unui arbore din tulpina sa. Este o sinteză în trepte, o suită de modelări multiple, adesea reciproce; sinteze și modelări în care primează, și ca prioritate, și ca însemnatate deosebită, modelarea psihologiei pe tehnică și apoi modelarea tehnicii pe psihologie…Cibernetica este o simfonie intelectuală, o simfonie a ideilor și a științelor”.

Prin urmare, cibernetica analizează principiile comune de funcționare a legăturilor dintre și din sisteme, dar și comanda și controlul acestora. Mai mult decât atât, cibernetica analizează de asemenea modul cum se procesează informația, reacția sistemelor în urma procesării ei și modificarea sau transformarea sistemelor.

Savantul român a susținut că sistemele, fie biologice, fie artificiale tind spre o stare de organizare internă și de intrare în armonie cu mediul înconjurător. El a descris funcțiile psihologice prin intermediul unei scheme generale a unui sistem cibernetic. Odobleja a considerat că organele de simț reprezintă „intrările”, receptorii care primesc informații de la mediul înconjurător. „Ieșirile” sunt considerate a fi mușchii. Odobleja a numit conexiunea inversă folosind cuvintele „legătură reversibilă” sau „cerc vicios”. În acest sens, el a susținut că „este vina societății și a familiei, a pedagogiei și a școlii că cei creativi nu evoluează spre destinul lor natural și că atât de des ajung niște epave ale societății, în loc să constituie stelele“.[3]

Studiul logicii matematice a condus direct la teoria computării lui Alan Mathison Turing. El a fost om de știință, matematician, logician , criptanalist , filosof, și biolog. În general vorbind, Turing este considerat a fi tatăl informaticii teoretice și a inteligenței artificiale. El a fost cel care a sugerat că o mașină, prin combinarea simbolurilor la fel de simple ca „0” și „1”, ar putea simula orice act conceptual de deducere matematică. Această înțelegere, conform căreia computerele digitale pot simula orice proces de raționament formal, este cunoscută ca teoria Church-Turing. El a fost primul care a propus, așadar, crearea unei mașini „care să gândească”.

Prima lucrare recunoscută ce tratează despre domenului IA a apărut în anul 1943 este „Turing-complete artificial neurons” avându-l ca autor pe neurofiziologul – cibernetician Warren Sturgis McCulloch. El a enunțat în lucrarea mai sus amintită bazele anumitor teorii despre creierul uman aducându-și contribuția sa la mișcarea cibernetică. McCulloch a creat modele computerizate bazate pe algoritmi matematici numiți logica de prag care împărțeau analiza în două abordări distincte, o abordare axată pe procesele biologice din creier, iar cealaltă abordare axată pe aplicarea rețelelor neuronale la inteligența artificială.

Cercetarea IA a început în laboratoarele Dartmouth College în 1956, iar fondatorii și liderii cercetării au fost Allen Newell (UMC), Herbert Simon (UMC), John McCarthy (MIT), Marvin Minsky (MIT) și Arthur Samuel (IBM). Până la mijlocul anilor 1960, cercetarea în SUA a fost finanțată în mare măsură de Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA). În 1974 cercetările aproape au stagnat, datorită presiunilor Congresului SUA.

La începutul anilor 1980, cercetarea IA a fost reînviată de succesul comercial al așa-ziselor sisteme expert – o formă de IA care a simulat cunoștințele și abilitățile analitice ale experților umani. Până în 1985 piața IA a ajuns la peste un miliard de dolari. Cu toate acestea, în 1987 cercetarea în domeniul IA a căzut din nou în dizgrație și a intrat într-o nouă pauză, care a fost de durată mai lungă.

La sfârșitul anilor 1990 și începutul secolului XXI cercetarea în domeniul IA a început să fie mai profundă și orientată mai ales pentru logistică, extragere/sintetizare de date, analiză, diagnostic medical etc.

 

  1. Tipuri de IA

IA specializată (sau slabă), este acea IA concepută pentru a îndeplini o sarcină restrânsă, limitată, de exemplu, doar recunoașterea facială, căutarea pe internet ori conducerea unei mașini. Ea poate depăși performanțele ființei umane, indiferent de sarcinile sale specifice, cum ar fi șahul sau rezolvarea ecuațiilor.

IA generală (sau AGI sau IA puternic). AGI depășește omul la aproape toate sarcinile cognitive.[4]

Un alt tip de clasificare este făcută de Arend Hintze, profesor asistent de biologie integrativă, informatică și inginerie la Universitatea de Stat din Michigan. El clasifică IA în patru tipuri, astfel:

Tipul 1: IA reactive. Un exemplu este Deep Blue, programul de șah al IBM care la învins pe Garry Kasparov în anii 1990. Deep Blue poate identifica piesele de pe tabla de șah și poate face predicții, dar nu are memorie și nu poate folosi experiențele trecute pentru a informa pe cele viitoare. Analizează posibilele mișcări (fie din partea lui, fie din cea a adversarului) și alege cea mai strategică mișcare.

De asemenea, AlphaGo este primul program de calculator dezvoltat de Google pentru a învinge un jucător profesionist uman de Go și primul program care a învins un campion mondial Go și fără îndoială, cel mai puternic jucător Go din istorie.

Primul meci oficial al lui AlphaGo a avut loc în octombrie 2015 împotriva triplului campion european, domnul Fan Hui; AlphaGo a câștigat întâlnirea cu scorul maxim: 5-0. AlphaGo a continuat apoi să concureze împotriva jucătorului legendar, dl Lee Sedol, câștigător a 18 titluri mondiale și considerat cel mai mare jucător din ultimul deceniu. AlphaGo a câștigat cu 4-1 în Seul, Coreea de Sud, în martie 2016, meciurile fiind vizionate de peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume

Așadar, Deep Blue și Google AlphaGO au fost concepute pentru scopuri restrânse și nu pot fi folosite în alte scopuri.

Tipul 2: IA cu memorie limitată. Aceste sisteme IA pot folosi experiențele trecute pentru a influența viitoarele decizii pe care le vor lua. Unele vehicule autonome au fost deja concepute în acest mod, iar observațiile și analizele feluritelor situații sunt folosite de către IA pentru a influența acțiunile care ea le va face în viitorul apropiat. Totuși, aceste observații nu sunt stocate permanent.

Tipul 3: IA care au implementată „Teoria minții”. Acesta este un termen psihologic. „Teoria minții” se referă la capacitatea de a recunoaște și înțelege dorințele și intențiile celor din jur în scopul empatizării cu aceștia. Așadar, IA care are implementată Teoria minții va putea înțelege prin empatie, dorințele sau intențiile celor cu care intră în contact.

Tipul 4: IA care au Conștiința de sine. În această categorie intră sistemele AI care au „sentimentul existenței de sine” și tocmaid e aceea se consideră că ele au conștiință. Mașinile cu conștiință de sine înțeleg starea lor și pot folosi informațiile pe care le primesc pentru a deduce ceea ce simt ceilalți și pentru a lua decizii. [5]

 

  1. Cât de inteligente pot fi IA

IA poate fi de miliarde de ori mai inteligentă decât ființa umană.[6] Ea poate învăța foarte repede și poate depăși cu foarte mult inteligența oamenilor afirmă Ian Pearson futurolog și fost membru al Parlamentului britanic. El spunea încă din anul 2016 că până în 2025 vom avea calculatoare inteligente și va exista o așa-numită „superconștiința computerului”.[7]

De exemplu, redăm mai jos o discuție care s-a purtat în anul 2015 între un cercetător de la Google și IA.

 

 

 

Tot Ian Pearson prevedea o îmbinare între tehnologie și capacitățile omului. Îmbinarea acestei tehnologii cu capacitățile biologice ale ființei umane poate fi dezvoltată pentru vindecare sau pentru a ajuta persoanele cu dizabilitați ori pentru ca unii oameni să aibă puteri și capacitați mai mari, acuitate vizuală sau auditivă mai bună, forță mai mare, simțuri mai dezvoltate.

În martie 2017, OpenAI a creat așa-numiții „agenți” (anumite tipuri de IA) care și-au inventat propria limbă pentru a coopera și pentru a atinge mai eficient obiectivul lor. Curând după aceea, Facebook a relatat cu succes că au instruit „agenții” să negocieze și chiar să mintă.[8]

Ian Pearson a mai susținut de asemenea că oamenii vor avea inevitabil, până în anul 2025, pe lângă casă, roboți asistați de IA care îi vor ajuta sau îi vor înlocui la treburile casnice.

De asemenea, Elon Musk celebrul antreprenor care a fondat Neuralink, tocmai pentru a putea controla cât mai eficient situațiile în care omenirea va fi pusă eventual în pericol datorită avansului tehnologic și a evoluției IA, a declarat în 2017 la World Government Summit de la Dubai că „oamenii trebuie să se adapteze acestei noi epoci ce va urma, conectându-se direct la sistemul de rețele neuronale al IA”. Este vorba despre îmbinarea inteligenței biologice, a rețelei neuronale biologice cu cea artificială. „Este vorba în special de lățimea de bandă (bandwidth(engl.), de viteza conexiunii dintre creier și versiunea digitală a dvs. (sau IA (n.n.)), în special de ieșire”.

Acesta este soluția, afirmă Pearson și Musk, mijlocul pentru „a ține pasul” cu IA, pentru a o putea controla și pentru a ne proteja.

Cercetătorii folosesc rețelele neuronale artificiale pentru a înțelege creierul uman. Dacă nu pot deocamdată sesiza ce se petrece în sistemul neuronal sau chiar în profunzimea unui neuron din creierul uman, pot observa și studia ce se petrece la o stimularea neuronului sau mai bine spus a unitatății sintetică. Astfel, se descoperă atât cum funcționează creierul uman, dar și cum învață o IA[9].

Mai mult decât atât, cercetătorii au reușit să facă legăturile dintre doi oameni, de la creier la creier, folosind gândurile unuia dintre ei pentru a controla acțiunile fizice ale celuilalt. Un grup de experți a explicat la World Science Festival, în anul 2016, că cercetările privind legăturile creier – creier sunt doar începutul unor studii mult mai ample, învățănd astfel cum să creeze o legătură directă de la creierul biologic alomului la cel sintetic al unei IA.[10]

Pe de altă parte, AI și impactul asupra locurilor de muncă au reprezentat o temă importantă la World Government Summit de la Dubai din 2017.

Sebastian Thrun, directorul executiv al Udacity și totodată unul dintre pionierii proiectului de mașini fără șofer de la Google, a declarat pentru CNBC că AI ne va transforma în „superhuman workers”(lucrători supraumani).

Geoffrey Hinton, profesor la Universitatea din Toronto, și cercetător la Google, expert în IA, susține că maşinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilităţi specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puţin deştepte decât creierul uman, spune el. În prezent, computerele normale, cele mai bune, au echivalentul unui miliard de sinapse, în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Această situație se schimbă însă de la an la an.

 

[1] http://searchcio.techtarget.com/definition/AI

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_intelligence#cite_note-Definition_of_AI-1

[3] https://stirileprotv.ro/techschool/stefan-odobleja-povestea-romanului-sarac-care-a-pus-bazele-unei-noi-stiinte.html

[4] https://futureoflife.org/background/benefits-risks-of-artificial-intelligence/

[5] http://searchcio.techtarget.com/definition/AI

[6] https://www.cnbc.com/2018/02/13/a-i-will-be-billions-of-times-smarter-than-humans-man-and-machine-need-to-merge.html

[7] http://www.businessinsider.com/ian-pearson-predictions-about-the-world-in-2050-2016-7/#space-trips-designed-to-send-people-to-mars-could-start-taking-place-in-2030-4

[8] https://medium.com/machine-learning-for-humans/why-machine-learning-matters-6164faf1df12

[9] https://economictimes.indiatimes.com/magazines/panache/the-human-brain-may-no-longer-remain-a-mystery-thanks-to-ai/articleshow/63460773.cms

[10] https://www.popularmechanics.com/science/a21220/brain-brain-communication/?src=socialflowFBPOP

2018-04-02T14:38:54+00:00 Fără categorie|0 Comentarii

Comenteaza