Ce este și cum poate fi folosită inteligența artificială (III)

//Ce este și cum poate fi folosită inteligența artificială (III)

Ce este și cum poate fi folosită inteligența artificială (III)

Conf. univ. dr. Laura Georgescu

Avocat, Expert legislația muncii

Summary

IA is developed and used at the level of local or central public institutions, government institutions or even private companies. It has been and is being developed in research in all fields of science, industry, state security, private security, medical, but also regarding business development and productivity growth.

IA systems are used by Nasa and ESA and are useful for the development of space research so that humanity can discover and understand as much as possible in this vast field.

IA can be useful in detecting and predicting earthquakes and saving lives or even develop building design, taking into account seismic risk situations, data analysis, processing, hypothesis, and effective solutions.

IA has also developed in the medical field, being useful for analyzing data and diagnosing health problems, and even prescribing personalized treatments in a very short time.

As for the development of IA in social networks (for example Facebook, Twiter, SLAC, etc.) and search engines (e.g., Google), these are already known and used mostly in the field of marketing. Taking users’ data, postings and processing, analyzing them, are used by companies for various purposes, such as sales, statistics, tracking for various purposes, etc. Let’s not forget about AIDR (disaster response IA), which is a platform designed to make data collection more efficient, and to link them as rapidly as possible with high speed, in the shortest possible time, in crisis situations like natural disasters, war, etc.

Key words: IA, companies, earthquake detection, NASA, space research, AIDR, personal data protection, personal data processing, health diagnostics, Facebook, SLAK, Google

 

Rezumat

IA este dezvoltată și folosită la nivel de instituții publice locale sau centrale, la nivel de instituții guvernamentale ori chiar de companiile private. Ea a fost și este dezvoltată în cercetare în toate domeniile științei, în industrie, securitatea statelor, securitate privată, în domeniul medical, dar și în dezvoltarea afacerilor și creșterea productivității.

Sistemele IA sunt folosite de Nasa, de ESA fiind utile pentru dezvoltarea cercetărilor spațiale, pentru ca umanitatea să descopere și să înțeleagă cât mai multe în acest domeniu vast.

IA poate ajuta la detectarea și predicția cutremurelor salvând vieți ori chiar ajutând la dezvoltarea proiectării și constucției cladirilor, ținând cont de situațiile de risc seismic, prin analizarea datelor, prelucrarea lor, emiterea de ipoteze și soluții eficiente.

De asemenea, IA s-a dezvoltat și în domeniul medical, fiind utilă pentru analizarea datelor și diagnosticarea problemelor de sănătate și chiar prescrierea de tratamente personalizate în timp foarte scurt.

În ce privește dezvoltarea IA în rețelele sociale (de exemplu; Facebook, Twiter, SLAC, etc. și motoarele de căutare (de ex: Google), acestea sunt deja cunoscute și folosite mai ales în domenniul marketingului. Preluarea datelor utilizatorilor, a postărilor lor și prelucrarea acestora, analizarea lor, pot și sunt folosite de către companii în diverse scopuri, cum ar fi: pentru vânzări, pentru statistici, pentru a urmări în diverse scopuri utilizatorii etc. Să nu uitam totuși de AIDR (IA pentru răspunsul la dezastre), care este o platformă creată în scopul eficientizării în obținerea datelor, și corelarea lor, la scară cât mai mare, cu viteză mare, într-un timp cât mai scurt, în situațiile de criză – dezastre naturale, război etc.

Cuvinte cheie: IA, companii, detectarea cutremurelor, NASA, cercetări spațiale, AIDR, protecția datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal, diagnosticarea problemelor de sănătate, Facebook, SLAK, Google

 

 

  1. IA este dezvoltată și folosită de NASA și de ESA

Sistemele de robotică cu IA sunt deja folosite la NASA. Primele sisteme de IA au fost încărcate pe sateliți încă din anul 2002 (Autonomous Sciencecraft Experiment (ASE)), iar pentru mai mult de un deceniu IA au ajutat la studierea inundațiilor, a erupțiilor vulcanice și a altor fenomene naturale.[1] IA a realizat aproximativ 3 milioane de comenzi și peste 60.000 de observații, studiindu-le și transmițând rezultatele cercetătorilor, lucrând cu o eficiență superioară oricărei operațiuni și cercetări umane.

Sistemele dotate cu IA, care sunt folosite de NASA, sprijină în special sistemele de comunicație cu sateliții și misiunile de explorare și cercetare lansate până acum. Ele s-au dovedit a fi „mai eficiente și mai rezistente”, așa cum afirmă Janette C. Briones, cercetător principal al proiectului de comunicare cognitivă de la Glenn Research Center din Cleveland, Ohio. „Prin folosirea IA, sateliții controlează permanent ce se petrece, deoarece IA pot lua decizii singure, în timp real, fără a aștepta instrucțiuni sau alte comenzi”.[2]

IA poate detecta din timp și analiza foarte rapid sunetele în spațiu, radiațiile electromagnetice sau de orice alt tip, temperatura, clima în general; ea poate corecta interferențele sau distorsiunile electromagnetice sau de altă natură, învățând să se ferească sau chiar ferind toate echipamentele de evenimente neplăcute.

Sistemele de IA au descoperit noi exoplanete – planete care se mișcă în jurul altei sau altor stele decât Soarele din sistemul nostru solar, ori se mișcă liber prin galaxie; cu alte cuvinte, exoplanetele nu fac parte din sistemul nostru solar. IA a fost conectată la telesopul Kepler și a descoperit două planete care înconjoară Kepler-90, o stea asemănătoare soarelui din sistemul nostru solar, la 2.545 de ani-lumină distanță de Pământ.[3]

Tot IA aflată pe un satelit NASA (Earth Science) a detectat erupția vulcanului islandez în 2010. [4]

IA devine astfel indispensabilă pentru NASA în misiunea Mars 2020[5]. Ea va face posibilă călătoria autonomă, analiza chimică și mineralogică a solului, compoziția mediului, cartografierea zonelor (peșteri, conuri, văi etc.), precum și filmări foarte bune și unele chiar direcționate pe reguli științifice. IA își va putea modifica itinerariul, luând această decizie singură, pentru eficientizarea cercetării, pentru a evita o situație sau pentru a proteja echipamentele ori chiar pentru a cerceta ceva nou.

Proiectarea traiectoriilor complexe interplanetare, care este realizată de experți, este acum asistată de IA, un exemplu fiind misiunea Rosetta (sonda spațială trimisă în anul 2004, pentru a asoliza pe o cometă în anul 2014) și Cassini–Huygens (sondă spațială trimisă în anul 1997, pentru studiul planetei Saturn și a sateliților acestuia; Cassini a intrat pe orbita planetei Saturn în anul 2004, rămânănd în zonă și transmițând informații până în anul 2017), dar și observarea optimă a constelațiilor și a stelelor.

Echipa de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS) va primi în curând un nou membru, descris de creatorii săi ca „un fel de creier zburător”. El este CIMON („Crew Interactive Mobile Companion”), care a fost construit de compania de proiectare aerospațială Airbus în colaborare cu IBM. CIMON este o IA autonomă, sferică, ce „plutește” în mediul de microgravitație de pe stația spațială, cu un ecran care poate afișa date pentru astronauți. CIMON poate prezenta imaginea unei fețe prietenoase și este de asemenea dotat cu o voce specifică cu care poate comunica. El cântărește aproximativ 5 kg. CIMON va ajunge pe stația spațială în lunile iunie-octombrie 2018, cu una dintre misiunile Horizon ale Agenției Spațiale Europene (ESA).[6]

 

Așadar, IA devine o necesitate în explorarea spațiului și în cercetarea planetei. În viitor roboții vor fi autonomi[7], vor asista roverele în îndeplinirea misiunilor, vor învăța permanent din noile descoperiri și vor transmite informațiile făcând actualizările în timp real, mărind astfel eficiența cercetătorilor dar și a sateliților sau roverelor trimise în spațiu.[8] Roverele și submarinele echipate cu sisteme de IA pot rezista condițiilor extreme și pot efectua pe loc experimente importante fără a primi comandă externă de la oameni și fără a fi necesar să ia contact cu cercetătorii mai ales în situația în care se află izolate.

Învățarea independentă, fără asistare umană, este foarte importantă pentru cercetarea zonelor necunoscute sau a situațiilor total noi. Astfel, o IA este foarte importată pentru a lua decizii și a analiza toate datele obținute cât mai repede, cât mai eficient, pentru a lua decizii importante pentru viitor.

Inteligența artificială AUDREY, dezvoltată la Jet Propulsion Lab poate fi ghidul misiunilor în teren într-o zonă de conflict, zonă incediată sau zonă în care au avut loc cataclisme, ea analizând și cartografiind terenul/zona, localizând eventuale victime, sesizând mult mai repede potențialul pericol, analizând datele privind temperatura, compoziția chimică a aerului, putând detecta radiațiile sau alte pericole. AUDREY poate face recomandări privind modificările traseului sau cunoscând rolul fiecărui soldat în misiune, poate analiza și recomanda modul de colaborare pentru eficientizarea misiunii, în funcție de fiecare participant la misiune (sănătatea, rezistența fizică sau la stres, starea psihică și fizică, cunoștințele lui etc.).[9]

 

  1. IA poate ajuta la detectarea și predicțiile cutremurelor

Sistemul IA ConvNetQuake este prima rețea neuronală proiectată pentru detectarea și localizarea cutremurelor.[10]

Cercetătorii au identificat un „semnal” anterior manifestării cutremurelor; astfel, ei au dezvoltat un algoritm de învățare prin care IA poate detecta seismele anterior producerii lor.[11]

Aceste sisteme de detectare se instalează în zonele de risc seismic, pe sol, ori în structurile metalice aflate în apropiere. Ele vor sesiza undele seismice care nu pot fi detectate de ființele umane. Valurile undelor seismice se transmit cu viteză foarte mare, greu de detectat până acum. Așadar, IA va sesiza din timp, va evalua aceste unde și va putea prezice magnitudinea cutremurelor. Totodată, IA va putea trasmite și mesajele de avertizare anterior începerii cutremurului.[12]

Departamentul de Inginerie și Științele Pământului din cadrul Universității Harvard a propus folosirea IA pentru amplificarea sensibilității senzorilor/detectorilor de cutremure. Astfel, IA a sesizat de 17 ori mai multe cutremure, decât vechile tehnologii, în aceeași perioadă de timp[13]. De exemplu, înainte de 2009, statul Oklahoma a avut aproximativ două cutremure de magnitudine 3 în fiecare an. În anul 2015, această cifră a urcat la peste 900, odată cu problemele legate de fracturarea hidraulică a faliilor; totuși, în anul 2017 această seismicitate a scăzut la 304.

Oamenii de știință au considerat astfel necesară introducerea IA în detectarea și predicția cutremurelor pentru a putea avea o „vedere de ansamblu” mult mai bună și mai eficientă.

Prin urmare, seismologii obțin date care vin mult mai rapid și mai corect decât aveau posibilitatea până acum, existând posibilitatea îmbunătățirii sistemelor de avertizare și astfel de salvare a vieții oamenilor.

 

  1. IA în domeniul medical

IA poate fi folosită atât pentru diagnosticarea problemelor de sănătate într-un mod mult mai rapid și mai exact, cât și pentru începerea tratamentului într-un timp mult mai scurt. Ea este deocamdată asistată de personal uman, iar medicii care nu se vor putea adapta să lucreze cu un astfel de sistem, probabil în scurt timp vor fi înlocuiți.

Bertalan Meskó, cunoscut mai bine ca „Futurologul medical”, a numit IA „stetoscopul secolului XXI”.[14] De la algoritmi de diagnosticare, la roboți chirurgicali, tehnologia își face simțită prezența în toate domeniile medicale.

O astfel de IA este folosită în SUA pentru diagnosticarea bolilor oculare. Cercetătorii au comparat cât de bine detectează IA retinopatia diabetică la peste 800 de pacienți cu diagnostice efectuate de trei specialiști umani. Dintre pacienții identificați de IA ca având cel puțin retinopatie diabetică moderată, mai mult de 85% o aveau. Iar procentul celor diagnosticați de IA cu o retinopatie diabetică ușoară sau nu o au deloc, a fost dat cu o acuratețe de 82,5%.[15]

Oamenii de știință de la Google, prin filiala sa Health-tech Verily, au descoperit o nouă modalitate de a evalua riscul unei persoane de a dezvolta boli de inimă, folosind IA.[16] Analizând prin scanarea spatelui ochiului unei persoane, IA a companiei poate deduce cu precizie datele, inclusiv vârsta persoanei, tensiunea arterială și dacă fumează sau nu.

Dacă vor fi oferite suficiente date, se speră ca IA să poată învăța pentru a dobândi o înțelegere medicală complet nouă, fără a avea o îndrumare umană. Google a colectat, pe parcursul a patru ani, dosare medicale exhaustive a 10.000 de persoane, pentru a ajuta IA să dezvolte aceste predicții și pentru ca ele să fie cât mai exacte.[17]

Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au creat o IA care „poate citi mintea” cu foarte mare precizie. Algoritmul este capabil să recreeze imagini văzute de oameni pe baza activității creierului lor, utilizând senzori de colectare, precum cei utilizați pentru electroencefalograme (EEG). „Când vedem ceva, creierul nostru creează o percepție mentală, care este în esență o impresie mentală a acelui lucru”, a explicat Dan Nemrodov cercetător în cadrul laboratorului din universitate. Voluntarilor din experiment li s-au atașat senzori EEG înainte de a li se arăta imagini cu mai multe chipuri. IA a reușit apoi să reconstruiască fețele utilizând informațiile citite din aceste scanări EEG cu o precizie și detaliere uluitoare. Aceste cercetări sunt necesare și persoanelor care nu au posibilitatea să comunice verbal, ori pentru combaterea infracționalității prin preluarea informațiilor direct din creier în cazul infractorilor ori martorilor.[18]

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au făcut posibilă recodificarea semnalelor neuronale într-un format pe care procesoarele calculatoarelor le pot decodifica instantaneu. Așadar, semnalele creerului sunt transformate automat în biți[19]. Metoda a fost publicată în revista științifică Neuroinformatics. Savanții au demonstrat că pot colecta simultan date de la peste un milion de celule nervoase, analizând informațiile și primind feedback în câteva milisecunde.[20]

Deși se află încă la începutul dezvoltării sale, IA este deja la fel de capabilă ca și medicii, uneori chiar mai capabilă în diagnosticarea pacienților. Cercetătorii de la Spitalul John Radcliffe din Oxford (Anglia), au dezvoltat un sistem de diagnoză IA, care este mai precis decât cel dat de medici la diagnosticarea bolilor de inimă, reducând cu cel puțin 80% timpul de diagnosticare.

La Universitatea Harvard cercetătorii au creat un microscop „inteligent”, care poate detecta infecții letale sau potențial letale. IA a fost instruită pe o serie de 100.000 de imagini obținute de la 25.000 de diapozitive tratate cu colorant, pentru a face bacteriile mai vizibile. Sistemul IA a selectat bacteriile cu o rată de precizie de 95%.

Un studiu de la Universitatea Showain Yokohama (Japonia) a aratat că un nou sistem endoscopic asistat de IA poate sesiza semne de creșteri potențiale canceroase în colon cu sensibilitate de 94%, specificitate de 79% și precizie de 86%.[21]

Inteligența artificială WATSON de la IBM, atunci când a fost testată să analizeze informații semnificative din datele genetice ale celulelor tumorale, i-au fost necesare doar 10 minute pentru a oferi recomandări de tratament, în timp ce experților umani le-au luat aproximativ 160 de ore pentru a revizui datele și a oferi astfel de recomandări pe baza constatărilor lor.

Google a anunțat recent o versiune open source a lui DEEP VARIANT, instrumentul IA al companiei pentru analizarea datelor genetice, care a fost cel mai precis instrument de acest gen din anul precedent.[22]

Valoarea de piață a IA până în 2014 era de 600 milioane de dolari, estimându-se o creștere de până la 6,6 miliare de dolari până în 2021.

Așadar, medicina începe să fie asistată de IA, care va da acestui domeniu profesional o nouă direcție. Va crește eficiența în diagnosticare, precizia va fi mai mare în formulele de tratament, iar acestea vor fi personalizate; în acest fel, medicina va trata pacientul, nu boala.

Tehnologia în domeniul chirurgiei asistate de roboţi – sistemul DA VINCI – are numeroase avantaje, cum ar fi precizie foarte mare, metodă minim invazivă asupra organismului, iar recuperarea pacientului se face repede şi uşor. Un astfel de sistem este prezent astăzi și în România[23], în sistemul medical din București, Cluj, Brașov, Timișoara.

 

  1. Roboții la Jocurile Olimpice de iarnă 2018[24]

Jocurile Olimpice de iarnă au fost organizate anul acesta în Coreea de Sud. Tehnologia avansată din această țară a fost evidențiată și prin roboții care au putut fi văzuți ori consultați în perioada desfășurării acestor jocuri olimpice. Ei au fost prezenți în toate formele cu diferite sarcini, pentru a asigura administrarea, dar și relaxarea participanților. De exemplu, erau roboți în formă de pești, ce erau admirați de persoanele prezente, alții care ofereau apă oamenilor, roboți care asigurau curățenia sau roboți care ofereau informații și chiar ghidau persoanele care nu cunoșteau zona.

Deocamdată acești roboți au fost tipuri de IA asistată de oameni, dar în viitor IA îi va fi mult mai ușor să îi coordoneze fără asistența umană.

Ne intrebam ce ne va astepta la Jocurile Olimpice de vară din Japonia din 2020. Probabil IA va întâmpina participanții încă de la aeroport. Așadar ar putea intra în istorie ca una spectaculoasă și din acest punct de vedere.

 

  1. Rețelele de socializare și IA

AIDR (IA pentru răspunsul la dezastre), este o platformă concepută pentru a efectua o clasificare automată a comunicațiilor legate de crize. AIDR permite ființelor umane și IA să colaboreze pentru a eficientiza obținerea datelor, corelarea lor la scară cât mai mare, cu viteză mare și într-un timp cât mai scurt. Obiectivul AIDR este de a clasifica mesajele pe care oamenii le trimit pe toate rețelele de socializare în timpul dezastrelor într-un set de categorii de informații definite de utilizator (de exemplu, „nevoi”, „daune” etc.). În acest scop, sistemul analizează continuu datele de pe o platformă socială (Twitter, de exemplu) în timp real. AIDR a fost testat cu succes pentru a clasifica mesajele care conțin date și informații privind dezastre, comparativ cu cele care nu conțineau informații privind acest lucru, afișate în timpul cutremurului din 2013, din Pakistan. Astfel, s-a obținut clasificarea informațiilor și datelor cu o acuratețe de 80%. AIDR este disponibil la http://aidr.qcri.org/.[25]

 

De asemenea și Facebook este una din rețelele de socializare care dezvoltă cercetarea prin IA, analizând și procesând datele și informațiile pe care persoanele sau grupurile de persoane le pun la dispoziție prin crearea contului și activitatea pe care o au în acest cont. Printre altele, Facebook și-a propus să ajute oamenii cu deficiențe de vedere prin selectarea și descrierea imaginilor care sunt postate pe rețea, ori a recunoașterii faciale, transmiterea unui mesaj sau fotografie la nivel tactil. Utilizatorii primesc mesaje fără a fi necesar să vadă dispozitivele lor inteligente, deoarece ei le simt prin piele.[26]

În 2016, Facebook a dezvoltat și introdus spre utilizare Inteligența Artificială DEEP TEXT, un motor bazat pe învățarea pe bază de text. DEEP TEXT poate înțelege cu acuratețe aproape umană conținutul text al mai multor mii de postări pe secundă, care acoperă mai mult de 20 de limbi. Acesta este testat în Messenger pe răspunsurile din conversații.[27]

Tot IA de la Facebook are o rată de precizie de 97% la verificarea și recunoașterea feței din imaginile postate și acum cercetătorii lucrează la dezvoltarea înțelegerii imaginilor la nivel de pixeli, ce pot fi folosite pentru segmentarea, clasificarea și rafinarea imaginilor. Facebook, de asemenea, folosește IA pentru combaterea răspândirii conținutului extremist sau terorismului pe platforma de socializare.

Aplicația de mesagerie SLACK, care este folosită foarte des în companii, a implementat anul acesta IA, tocmai pentru a ușura munca angajaților. Ea poate fi folosită ca asistent personal și pentru organizarea mult mai bună și mai eficientă a activității persoanei care o folosește. Este utilă în căutarea și identificarea mesajelor necitite și prezentarea cât mai rapidă a acestora către destinatari. De asemenea, îl informează pe utilizator cât mai rapid despre toate evenimentele de care ar putea fi interesat sau la care trebuie să participe, asigurând chiar participarea online prin sistem video sau chat. Aceasta IA are peste 6 milioane de utilizatori și numărul lor este în creștere[28].

 

  1. IA și protecția datelor cu caracter personal

Este necesar să acordăm o mare atenție IA dezvoltate în general, dar și celor dezvoltate cadrul rețelelor de socializare, a motoarelor de căutare etc. Trebuie să avem în vedere datele cu caracter personal ce se pot transmite cu ușurință, chiar fără a fi conștienți de acest aspect. Această transmitere se poate face prin interacțiunea online, fie prin conversație, schimb de fotografii sau orice alt tip de fișier, fie chiar prin descărcarea din mediul online a oricăror aplicații sau jocuri pentru a fi instalate pe telefon, tablete, laptopuri ori computere.

Codul civil stabilește în art. 76 faptul că, dacă „cel la care se referă o informaţie sau un material, le pune la dispoziţia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfăşoară activitatea în domeniul informării publicului, consimţământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris”.

În România, Curtea de Apel Mureș a decis că „Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuță poștală electronică. Profilul personal pe Facebook, chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre ‘prieteni’ putând distribui informațiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunoștea”. Justiția franceză, de asemenea, a condamnat în ianuarie 2012 la amenda de 500 de euro un salariat al unui operator Call Center, care postase pe Facebook expresii injurioase la adresa angajatorului său.[29]

Așadar, publicarea pe profilul personal a diverselor date personale, impresii, păreri, aprecieri sau injurii sunt considerate a fi publicate în spațiul public și ele pot fi accesate și transmise mai departe de oricine fără a fi necesar consimțământul deținătorului contului, a utilizatorului. Prin urmare, utilizatorul suportă consecințele pentru tot ce face, pentru tot ce transmite, postează sau comunică în spațiul considerat a fi public.

Trebuie să știm că datele cu caracter personal sunt protejate atât la nivel național cât și la nivel internațional.

În Uniunea Europeană a fost reglementat Regulamentul nr. 679/27.04.2016. El reprezintă cadrul legal european unic al celor care dețin sau/și prelucrează date cu caracter personal pe care orice operator de date cu caracter personal din Uniunea Europeană va trebui să îl respecte începând cu 25 mai 2018.

Obligația cea mai importantă a tuturor operatorilor de date cu caracter personal introdusă de noul Regulament este de a fi responsabil pentru modul de preluare, transmitere ori prelucrare a datelor cu caracter personal, chiar și în situația în care aceste date vor fi transferate către terți.

De asemenea, Regulamentul definește datele cu caracter personal încă din art. 4 ca fiind „orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (‘persoana vizată’); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”.

Așadar, legislația încorporează noi date cu caracter personal legate de evoluția tehnologică, cum ar fi fotografii, acreditările online sau adresele IP, adresele de email etc.

Cele mai multe companii stochează datele personale pe cardurile de salarizare, email-uri, informații de contact ale clienților, dosarul aflat la departamentul resurselor umane și nu trebuie să uite că acestea trebuie să fie protejate conform legii.

IA poate fi conectată permanent cu o persoană într-un fel sau altul, prin mediul online ori prin camerele de luat vederi aflate în unitate, telefon ori laptop etc. Astfel, trebuie să avem în vedere consimțământul pentru preluarea datelor cu caracter personal și/sau prelucrarea acestora.

Consimțământul este definit de art. 4 alin. 11 din Regulament: „orice manifestare de voință liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declarație sau printr-o acțiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate”.

Prin urmare, consimțământul sau manifestarea voinței în exterior trebuie să fie expresă, conștientă, liber exprimată și fără vicii[30], cum ar fi o eroare (falsa reprezentare a unor împrejurări), dol (partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi, ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie), ori chiar leziune (când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi, stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii) sau violență (când temerea insuflată este de așa natură încât partea amenințată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimțământului său, viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent).

Persoanele care și-au dat consimțământul, de asemenea, trebuie să cunoască faptul că oricând își pot retrage consimțământul pentru preluarea, înstrăinarea sau prelucrarea datelor cu caracter personal, dar această situație nu poate afecta preluarea și prelucrarea facută de operator până la momentul retragerii consimțământului. Deci, efectele retragerii consimțământului operează doar pentru viitor.

Deci, o persoană intră în contact cu o IA fie la locul de muncă prin sistemele de securitate, echipamentele pe care lucrează ori o protejează, mediul online (email, motoare de căutare, rețele de socializare), fie în afara locului de muncă prin echipamentele care le are permanent în posesie. Așadar, persoana trebuie să își exprime liber consimțământul pentru preluarea, stocarea, prelucrarea, eventualul transfer al datelor pe care IA le preia permanent de la personalul cu care intră în contact în orice fel, dar și scopul preluării, stocării, utilizării sau transferului acestor date.

Răspunderea pentru încălcarea dreptului la intimitate o are operatorul de date cu caracter personal. Deocamdată, chiar și în situația în care IA a luat decizia singură să preia, să prelucreze sau să transmită datele cu caracter personal ale unei persoane, fără consimțământul expres al ei, răspunderea este tot a operatorului de date cu caracter personal, deci a deținătorului IA.

În ce privește preluarea, stocarea și utilizarea datelor cu caracter personal, companiile au acum posibilități mult mai mari de a-și dezvolta afacerile, fiind ajutați de IA din motoarele de căutare sau rețelele de socializare. Ei pot obține informații utile despre utilizatori intrând cu ușurință în adresele de email, adresele IP, sau orice tip conturi personale aflate în mediul online, folosindu-le și tranformându-i pe utilizatori în potențiali clienți. IA intrepretează datele acestora analizând detaliile specifice cum ar fi: ce produse le plac, ce produse caută, când intră în mediul online, care este perioada în care sunt online, cât timp petrec în mediul online sau cât timp petrec pe rețelele sociale, modul în care utilizează rețelele, preferițele utilizatorilor în ce privește vizualizarea informațiilor (mesaje text, audio, video, foto) etc. Astfel, IA va analiza toate informațiile preluate de pe rețelele de socializare și motoarele de căutare, email, din tot mediul on-line, fie ele și date cu caracter personal dacă nu sunt securizate corespunzător. Companiile care sunt operatori de date cu caracter personal au obligația juridică să asigure confidențialitatea acestor date, indiferent de modalitatea de stocare. Cu cât IA va fi mai perfecționată, cu atât acuratețea informațiilor și rapiditatea prelucrării va fi mai mare, iar companiile vor beneficia din plin de acest salt tehnologic. Totodată legislația ar trebui îmbunătățită permanent pentru a proteja persoanele care folosesc sau nu conștient IA.

 

  1. Concluzii

Prin urmare, aceste sisteme inteligente denumite IA care s-au dezvoltat și se vor dezvolta în viitor cu o rapiditate surprinzătoare, în toate domeniile de activitate, au deja și vor avea un impact foarte mare asupra vieții sociale.

Dezvoltarea ei poate fi de ajutor omenirii pentru a face ca societatea să funcționeze la nivel administrativ mai bine, să diagnosticheze și să vindece boli, să crească speranța de viață, să ajute persoanele cu dizabilități, să înțeleagă mai bine și mai repede totul, ba chiar să facă noi descoperiri pe care să le poată aplica mai repede ducând astfel omenirea pe un alt nivel de conștiință.

 

De asemenea, considerăm că nu trebuie ignorate avertismentele specialiștilor în ce privește forța pe care o poate avea IA și care sunt pericolele la care umanitatea se poate expune. Pentru a fi permanent atenți este necesar ca educația inițială și continuă, cercetarea să fie considerate o prioritate pentru a putea ține pasul cu noua tehnologie care, să nu uităm, poate învăța singură cu o viteză mult superioară ființei umane.

Așa cum am mai spus, îmbinarea vieții profesionale cu viața personală este importantă pentru dezvoltarea armonioasă a individului și implicit a societății în contextul dezvoltării foarte rapide a noilor tehnologii.

Respectarea vieții private, protecția ei, crează un echilibru în societate, așadar, trebuie acordată o permanentă atenție domeniului legislativ și îmbunătățirea lui continuu în paralel cu dezvoltarea foarte rapidă a tehnologiei.

[1] https://www.scientificamerican.com/article/how-nasas-search-for-et-relies-on-advanced-ai/

[2] https://www.nasa.gov/feature/goddard/2017/nasa-explores-artificial-intelligence-for-space-communications

[3] https://steemit.com/steemstem/@oendertuerk/googles-ai-and-nasa-discovers-eight-planets-in-an-alien-solar-system-video

[4] https://www.nasa.gov/feature/jpl/ai-will-prepare-robots-for-the-unknown

[5] https://www.scientificamerican.com/article/how-nasas-search-for-et-relies-on-advanced-ai/

[6] https://www.livescience.com/61909-cimon-floating-brain-iss.html#?utm_source=ls-newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=03032018-ls

[7] https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/robotii-de-buzunar-ai-nasa-695566

[8] https://futurism.com/nasa-expert-ultimate-test-ai-space-exploration/

[9] https://www.nasa.gov/feature/jpl/ai-could-be-a-firefighter-s-guardian-angel

[10] https://www.weforum.org/agenda/2018/02/a-new-ai-detected-17-times-more-earthquakes-than-traditional-methods

[11] https://economictimes.indiatimes.com/news/science/new-artificial-intelligence-system-can-predict-earthquakes/articleshow/61183410.cms

[12] https://www.dailystar.co.uk/news/world-news/670273/artificial-intelligence-predict-earthquakes-california-ai

[13] https://www.theverge.com/2018/2/14/17011396/ai-earthquake-detection-oklahoma-neural-network

[14] https://futurism.com/ai-medicine-doctor/

[15] https://www.sciencenews.org/article/future-ai-may-diagnose-eye-problems

[16] https://www.nature.com/articles/s41551-018-0195-0

[17] https://www.theverge.com/2018/2/19/17027902/google-verily-ai-algorithm-eye-scan-heart-disease-cardiovascular-risk

[18] http://www.iflscience.com/technology/this-mindreading-ai-tech-is-straight-out-of-a-black-mirror-episode/

[19] Un bit este unitatea de măsură pentru cantitatea de informație dintr-un semnal.

[20] https://www.technologynetworks.com/neuroscience/news/researchers-can-now-decode-information-from-1-million-neurons-in-real-time-298880

[21] https://futurism.com/ai-medicine-doctor/

[22] https://futurism.com/ai-medicine-doctor/

[23] http://www.rador.ro/2018/02/14/programul-integrat-de-chirurgie-minim-invaziva-si-robotica-da-vinci-xi-va-fi-prezentat-la-bucuresti/

[24] https://futurism.com/olympic-robots-pyeongchang-games/

[25] https://dl.acm.org/citation.cfm?id=2577034

[26] https://research.fb.com/publications/

[27] https://www.nasdaq.com/article/how-facebook-is-using-artificial-intelligence-cm848218

[28] https://www.technologyreview.com/s/609319/slack-hopes-its-ai-will-keep-you-from-hating-slack/https://www.forbes.com/sites/paulinaguditch/2018/01/31/slacks-ai-exec-on-how-machine-learning-is-changing-the-future-of-work/#118033fb1c78

[29] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-14369041-atentie-postati-precedent-instanta-din-romania-stabilit-pagina-facebook-este-spatiu-public.htm

[30] Art. 1214 și următ din Codul civil.

2018-04-18T21:02:01+00:00 Fără categorie|0 Comentarii

Comenteaza