Călător în viitor

//Călător în viitor

Călător în viitor

prof. înv. primar  ȘTEFANIA MAROSY,
Școala Gimnazială „Iuliu Maniu’’ Zalău

 

Greu ne putem imagina că un scriitor poate anticipa viitorul ştiinţei sau tehnologiei. Literatura nu are, aparent, o legătură cu aceste domenii exacte. Cu toate acestea, există numeroase exemple de autori „vizionari”, care au anticipat în lucrările lor science-fiction anumite aspecte din evoluţia societăţii noastre, descriindu-le uneori în amănunt și inspirând diferiți cercetători și inventatori care au dispus de cunoștințele și materialele necesare pentru a le construi și pentru a ne putea bucura de ele în zilele noastre.
Unii autori care intră în acest experiment cu un viitor plauzibil, imaginându-și unde ne-ar putea duce tendințele sociale contemporane și descoperirile recente în domeniul științei și tehnologiei, vorbesc despre un viitor mai apropiat, de exemplu William Gibson (care a inventat termenul „spațiu cibernetic”). Acesta este bine cunoscut pentru poveștile sale surprinzătoare și influente, publicate în anii 1980, ilustrând viziunile unei societăți globale hiper-conectate la tehnologie în care hackerii și spectacolele violente cotidiene fac parte din viața de zi cu zi. Pentru alți autori, viitorul servește în principal ca o metaforă și fac referire la un viitor mai îndepărtat. Le Guin, de pildă, care prin binecunoscutul său roman din 1969 „Mâna stângă a întunericului”, proiectează cititorul într-o lume îndepărtată, populată de hermafrodiți modificați geneticși îl face să experimenteze modul în care societatea ar fi diferită dacă ar fi lipsită de gen.
Deoarece genul SF acoperă spectrul de la plauzibil la fantezist, relația sa cu știința a fost atât cultivatoare cât și contradictorie. Pentru fiecare autor care examinează cu meticulozitate ultimele evoluții din fizică și știință, există și alți autori care inventează tehnologia „imposibilă” pentru a servi drept dispozitiv de complot,cum ar fi comunicatorul instantaneu și superluminal (cu viteza mai mare decât cea a luminii) al lui Le Guinsau pentru a permite comentarii sociale în urma unor lucrări, de exemplu modul în care HG Wells folosește mașina de călătorie în timp pentru a proiecta cititorul în viitorul îndepărtat pentru a fi martorul destinului dezastruos al rasei umane.
Cărțile science-fiction și fantezie sunt adesea doar predicțiile autorilor despre ceea ce cred că lumea va fi în 10, 20 sau sute de ani. Dar, uneori, acești autori au prezis în lucrările lor unele aspecte în detaliu, facând referiri exacte cu privire la unele invenții tehnologice și norme sociale care nu erau prezente nici măcar în stadiu de proiect sau concept și care acum, în zilele noastre, există și funcționează, facând parte din structura societății noastre. Iată câteva exemple :
„Paris în secolul XX” de Jules Verne (1863)
Mulți critici afirmă că nu a fost cea mai reușită lucrare a lui, dar ceea ce o face mai interesantă sunt invențiile pe care le-a prezis cu aproape 100 de ani înainte de a fi descoperite. Acestea includ submarinul și tehnologia necesară pentru a ateriza pe Lună. Aceste invenții au fost surprinse și în alte cărți ale lui Verne, dar „Paris” a fost scris prima dintre acestea. Aceasta a fost publicată când unul din nepoții lui Verne a descoperit manuscrisul în 1989 într-un presupus sifonier gol.

An express of the future de Michel Verne (1888)
Michel, fiul lui Jules Verne, a scris „An express of the future” la începutul secolului al XX-lea, la 25 de ani după „Paris în secolul XX”. Povestea scurtă descrie un tunel transatlantic teoretic în care trenurile sunt propulsate prin tuburi pneumatice de aer sub presiune. În zilele noastre, această idee sună extrem de familial, mai ales dacă ne gândim la Hyperloop-ul propus recent de Elon Musk, care se află deja în construcţie în deşertul Nevada. Conceptul denumit ,,al cincilea mod de transport” este proiectat să transporte persoane şi marfă la o viteză de 1.220 de km/h prin tuburi sigilate cu presiune scăzută.

Lumea eliberată de H.G. Wells (1914)
Scrisă în timpul Primului Război Mondial, „The World Set Free” a lui Wells a subliniat posibilitatea armei atomice cu aproape 100 de ani înainte de a fi inventată. Deși radioactivitatea și puterea acesteia nu eraun secret la vremea respectivă, Wells era cel care anticipa folosirea sa într-un mod distructiv.
Romanul lui Wells se învârte în jurul unei invenții care accelerează procesul înjumătățirii radiului, producând bombe care explodează folosind explozibili obișnuiți, dar care „continuă să explodeze” fără oprire.
Nimic n-ar putea fi mai limpede pentru oamenii începutului secolului al douăzecilea decât rapiditatea cu care războiul devine imposibil… [dar] nu vor vedea asta decât atunci când bombele atomice le vor exploda în mâini.
Mai târziu, în 1932 inventatorul reacției nucleare în lanț, fizicianul Leó Szilárd a citit Lumea eliberată, o carte despre care spune că a avut un impact covârșitor asupra sa.

Minunata lume nouă de Aldous Huxley (1932)
Evenimentele petrecute în Marea Britanie în urma Marii Depresiuni din 1931 l-au făcut pe Huxley să afirme că sentimentul de stabilitate este principala nevoie a populației și cea mai importantă pentru a putea supraviețui crizei. Pornind de la această idee și de la principiul că omul ar face orice pentru a scăpa de angoasă, a scris ,,The Brave New World’’ (Minunata lume nouă).
Acțiunea se petrece la Londra în anul 2540 și descrie o societate în care oamenii își îmbunătățesc dispoziția prin folosirea medicamentelor, pe care personajele le numesc „soma”. Oamenii de știință au descoperit antidepresivele abia în anul 1950, totuși Huxley a profetit utilizarea acestora la scară largă încă din anii ’30.
Înghițind, cu o jumătate de oră înainte de ora închiderii, cea de-a doua doză de soma, a ridicat un zid impenetrabil între universul real și mințile lor … Până atunci, soma începuse să lucreze, ochii străluceau, obrajii erau îmbujorați (…) bunăvoința s-a așternut pe fiecare față în zâmbete fericite și prietenoase.

1984 de George Orwell (1948)
Cea mai populară carte a lui Orwell, „1984”, descrie un viitor apropiat, adică la 36 de ani după ce a fost scris, în care guvernul „Big Brother” controlează și supraveghează întreaga populație, privând-o de orice fel de intimidate și limitându-le sentimentele prin diferite mijloace ( copii se nășteau prin clonare) și gândirea, utilizând diferite tactici, inclusiv schimbarea limbii cu una cu cuvinte mai puține și al căror număr scade în timp, bazându-se pe ipoteza că omul nu poate gândi în lipsa cuvintelor care denumesc diferite concepte.
Desigur, nu există nicio cale de a ști dacă ați fost urmărit la un moment dat. Cât de des sau prin ce sistem Poliția Gândirii s-a conectat la un fir individual. Se presupune că ei au urmărit lumea tot timpul. Dar, oricum, ei se pot conecta la rețeaua dvs. personală ori de câte ori doresc.
Revenind în zilele noastre, o dată cu implicarea controversată a NSA în interceptarea convorbirilor telefonice, extragerea de date și colectarea de e-mail-uri interne, teoria lui Orwell nici nu mai pare atât de fantezistă.

2001: Odiseea Spațială de Arthur C. Clarke (1968)
O rasă extraterestră ancestrală și necunoscută folosește un dispozitiv de forma unui monolit cristalin gigantic pentru a investiga lumile de pe cuprinsul galaxiei și, acolo unde este posibil, încurajează dezvoltarea vieții inteligente oferindu-le diferite tehnologii pentru a atinge acest scop. Arthur C. Clarke, pornind de la această idee, proiecteză cititorul într-o lume în care oamenii călătoresc liber prin spațiu, oferind detalii asupra tehnologiilor avansate utilizate și permițându-i o experimentare aproape directă a călătoriei spațiale, familiarizându-i cu manevrele asociate călătoriei spațiale, viața personajelor la bordul navei, chiar și costumele spațiale și condițiile cauzate de lipsa gravitației. Totodată, Clark vorbește despre inteligența artificială, o parte din ele regăsindu-se azi sub forma I-pad-urilor și a internetului.
Când s-a obosit de rapoarte oficiale, memorandumuri și schițe, el se conectează la știrile din circuitul de informații al navei și scanează cele mai recente rapoarte de pe Pământ. Una câte una, el trecea peste cele mai importante documente din lume… reținea prima pagină în timp ce căuta rapid titlurile și remarcă elementele care îl interesau, fiecare având propria sa referință de două cifre, iar atunci când o atinge, dimensiunea imaginii se extinde până când se umple întregul ecran și poate citi mai confortabil.
Un lucru important de menționat ar fi faptul că în momentul în care a fost scris romanul omul nu pășise încă pe Lună.

Stand on Zanzibar de John Brunner (1969)
Zanzibar reprezintă poate cea mai corectă și complexă descriere a viitorului regăsită într-un roman. Acțiunea se petrece în anul 2010 în S.U.A sub adiministrația președintelui Obomi, într-o societate haotică marcată de amenințări teroriste, acte de violență inclusiv în școli și creșterea prețurilor datorită inflației. Autorul vorbește despre cea mai mare rivală S.U.A. care vadeveni China, despre o uniune pe care o fac europenii pentru a prospera economic și a avea influență mai puternică la nivel mondial. Totodată, Africa, în viziunea scriitorului, rămâne cu mult în urma celorlalte state în ceea ce privește dezvoltaea economică iar Israelul va deveni epicentrul tensiunilor globale. În ceea ce privește dezvoltarea tehnologică, personajele din Zanzibar au televiziune prin satelit, mașini electrice iar oamenii se pot prezenta pe ecrane video prin avatare care pot să arate ca ei sau ca o apariție pe care ei o aleg “Mr. and Mrs. Everywhere”.
Uneori ideile aparent ciudate se întâmplă, poate, – datorită, pe de o parte, capacității științifico-fantasticului de a declanșa un foc imaginativ în mintea cititorilor care au cunoștințele tehnice pentru a-și realiza viziunile și pe de altă parte, capacității intuitive umane extraordinare care poate întrezări evoluția unei situații deja existente, fie ea în stadiu concret sau conceptual. Jules Verne a propus ideea de nave spațiale cu propulsie ușoară în romanul său din 1865, De la Pământ la Lună. Astăzi, tehnologii din întreaga lume lucrează activ la velele solare.
Surse web:
1. http://www.businessinsider.com/books-that-predicted-the-future-2013-9 accesat în 08.05.2017
2.https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea_spa%C8%9Bial%C4%83 accesat în 06.05.2017
3.https://en.wikipedia.org/wiki/Stand_on_Zanzibar accesat în 06.05.2017
4.http://referate.citatepedia.ro/despre/H.G._Wells accesat în 06.05.2017
5.https://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_nou%C4%83_sute_optzeci_%C8%99i_patru_(roman) accesat în 06.05.2017
6.https://ro.wikipedia.org/wiki/Brave_New_World accesat în 06.05.2017

2018-08-29T12:37:26+02:00 Fără categorie|0 Comentarii

Comenteaza